Weekend in Slanic Prahova

Plictisiti si satui (din pacate) de atmosfera din Bucuresti de sfarsit de saptamana, am hotarat sa plecam undeva, oriunde… numai sa iesim din oras. Desi nu a fost prima optiune am ales intr-un final drept destinatie Slanic Prahova.

Recunosc ca nu stiam mare lucru despre statiune, ci doar de existenta salinei de aici pe care nu am reusit sa o vad pana acum.

Am ajuns sambata dupa-amiaza. Prima impresie:  liniste. Ne asteptam la o statiune mare si animata, in schimb am dat peste un orasel mic si linistit. Nu am regretat insa lucrul acesta, poate doar faptul ca am ales gresit perioada. Noi am mers la sfarsitul lui septembrie cand deja era frig. Cu toate acestea hotelul la care am fost cazati era plin si din cate am inteles si celelalte hoteluri din zona.

Cazarea am avut-o la Hotel Roberto, situat in centrul statiunii la mica distanta de Baia Baciului si Salina.

Atractiile orasului.

Aici se pot mentiona lacurile sarate (numite si bai): Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie si Salina Veche care este deschisa publicului.

Am reusit sa vedem aproape tot, mai putin Baia Verde.

Baia Baciului este amenajata atractiv (destul de recent se pare): restaurant unde se poate manca, sezlonguri si baldachine la discretie. Din pacate datorita temperaturii de sfarsit de septembrie era destul de pustiu cand am ajuns noi, mai pe seara adica, desi nu parea sa fi fost prea multa lume pe acolo nici ziua.

In apropierea ei se afla Muntele de Sare si Grota Miresei. In jurul anului 1800 Muntele Sare a gazduit 6 ocne ce au functionat pana in 1852. Ulterior acestea s-au prabusit din cauza fenomenelor naturale (cutremure, alunecari de teren, etc). In anul 1954 Muntele de Sare a fost declarat rezervatie naturala.

Grota Miresei s-a format in jurul anului 1915 prin surparea unei mine. Denumirea a fost data in urma unei intamplari tragice petrecuta in jurul anului 1920, cand o mireasa din zona s-a aruncat de pe Muntele de Sare pentru ca a fost obligata de catre parinti sa se marite cu un barbat pe care nu-l iubea.

Din pacate, in anul 2006 Muntele de Sare s-a surpat din nou iar Grota Miresei a fost distrusa.

Baia Roșie, celalalt lac sarat pe care am avut timp sa-l vedem este situat in “curtea” unui complex turistic cu acelasi nume. Impresia lasata a fost pozitva. Complexul este amenajat modern, oarecum in contrast cu restul statiunii (din cate am vazut noi cel putin).

Salina Veche

Intr-un cuvant: impresionanta. Din cate am inteles ar fi cea mai mare salina din Europa. Salina (mina Unirea) a fost deschisa publicului dupa anul 1970.  Accesul, destul de primitiv dupa parerea mea, se face in salina cu ajutorul unui lift de mici dimensiuni care coboara prin putul de extractie  pana la o adancime de 208 metri. Durata coborarii este de aproximativ 3 minute. Cred ca la un moment dat au fost doua lifturi identice, dar acum unul din ele este scos din functiune. In salina, temperatura se pastreaza constant la aproximativ 13º C (umiditate de cca.60%,).

Dupa cum spuneam, interiorul salinei este impresionant, dar din pacate nu este exploatat la maxim. Desi sunt amenajate un teren de fotbal, locuri de joaca pentru copii chiar si un loc special pentru carting, impresia pe care ti-o lasa este ca se poate mult mai mult.

Din discutiile cu personalul salinei am aflat ca in viitor va fi construita o biserica in interior, pe locul in care se afla amplasata acum o cruce.

Interesanta este acea parte a salinei denumita “Sala Genezei” unde se gasesc sculpturile in sare reprezentandu-i pe cei doi mari conducatori, Decebal si Traian, inconjurati de elemente specifice popoarelor dac şi roman. De asemenea, pot fi vazute un bazorelief care il infatiseaza pe Mihai Viteazu si bustul sculptat in sare al lui Mihai Eminescu.

Salina e deschisa de marti pana sambata de la 8.30 la 17.30 (duminica pana la 16:30) iar pretul biletului de intrare pentru un adult este de 16 lei.

In salina exista de asemenea si un spatiu dotat cu paturi si scaune rezervat celor cu afectiuni respiratorii.

In concluzie, daca sunteti in apropiere, este pacat sa nu vizitati Salina din Slanic Prahova. De alfel, unul dintre motivele pentru care am ales aceasta destinatie a fost si distanta mica parcursa din Bucuresti, aproximativ 120 KM (maxim 2 ore pe drum).

Din pacate, asemenea altor locuri deosebite din Romania si Salina din Slanic Prahova sufera din cauza  lipsei corespunzatoare a promovarii. Cu investitii in modernizarea liftului si introducerea unor noi activitati sau macar sustinerea activitatilor deja existente in interiorul Salinei, zona ar putea beneficia de mult mai mult turism.

O mica recomandare, daca vreti sa va bucurati de lacurile sarate, ar fi bine sa veniti in Slanic Prahova vara, cand temperatura este mai ridicata.